Povesti relaxante cu pesti

Imi place la modul magic sa privesc vietuitoare marine. Nu e ca si cum m-ai lasa intr-o poienita in care pasc caprioare……Nu e ca si cum as fi intr-un safari si as vedea in habitatul lor tigrii si antilope.

Creaturile marine ma transpun in dimensiuni potential mescalinice…..

Poate ca intr-o alta viata am fost peste.

Poate ca si acum mai am ramasite din apucaturile inotatoarelor dar mi-au disparut aripioarele. Insa a ramas undeva pitita doza de venin……Si instinctul de conservare. Si faptul ca-mi plac apele sarate.Dar si raurile limpezi. Apele involburate? Nuuu, doar daca ma obligi sa inghit distonocalm.

1. Lionfish. Pestele leu.


Ne-am intalnit in apele marii rosii.Pe atunci nu stiam ca e periculos dar nici nu mi-ar fi folosit informatia: nu aveam de gand sa inotam impreuna.A intrat in piscina improvizata in largul marii prin plasa deplasata…….Plasa era pusa tocmai cu scopul de a preveni accesul vreunor creaturi dintate sau otravicioase , dar se pare ca leii au gasit o cale. Ma uitam fascinata la primul exemplar care a reusit sa scoata din piscina trei oameni.  Parca se ivise brusc Hell Boy scotand limba la oaspeti si muscandu-i de fund. De fapt pestele leu inota lenes, abia miscand aripioarele si parea la fel de agresiv ca o musca scapata intr-o ceasca plina de lapte fierbinte. Dupa cateva minute a aparut familia. Mama tata si rudele de gradul doi.

Toti homo-sapiens s-au mutat din piscina in mare – de parca nu de-acolo venisera cotropitorii.Mai tarziu a sosit si echipa „speciala” care a alungat imigrantii si a refacut plasa. Mai lipsea ProTv-ul care sa relateze socanta stire ca o familie de pesti-leu a speriat de moarte cativa mafioti  rusi


Desi sunt considerati printre cei mai veninosi pesti, leii nu ataca decat daca incerci sa musti din ei 😉 In plus, se spune ca intepatura lor este extrem de dureroasa, poate da manifestari intense, neplacute, neuro-toxice dar in general nu este mortala.Riscul de infectii este mare. Exista specii care pot fi crescute in acvarii, acasa.

Totusi, nu l-ati prefera pe Nemo?


2.Jelly fish. Meduza.(chiar nevertebrata fiind, o introduc in lista de pestiuci)

Banalul jelly fish care pluteste prin toate marile lumii imi creaza o puternica senzatie de disconfort. Pentru mine  meduzele sunt un fel de lilieci inotatori…..

Cine-a facut cunostinta de aproape cu domnisoara meduza mi-a povestit ca sarutul ei a fost extrem de balos , apoi brusc simti ca zeci de urzicute se plimba pe locul in care a poposit dansa pentru o clipa. Mirandu-ma de asa o descriere am asistat constiincioasa la mancarimea si scarpinatul aferent care au durat 3 zile si s-au sfarsit cu cateva basici usturacioase.

Seara cand apa e mai calda si zeci de jellyfish ies la suprafata , cel mai frumos loc din lume e pamatul de sub picioare…..

Cea mai infricosatoare meduza pe care care am vazut-o………..

Ce e frumos la meduze- nu se vede……

au doua vieti: o viata de meduza si una de….polip.

  • Nu au sistem nervos central si totusi „simt“ atingerea altor specii.Unele meduze au „oceli“ prin care detecteaza lumina, asadar percep soarele care mangaie suprafata apei 🙂

Alte lucruri interesante:

-evident ca asiaticii consuma unele specii de meduze. De fapt as putea sa intreb ce nu consuma asiaticii? Romani probabil………..

  • efectul de „inflorire“ exagerata a acestor populatii de nevertebrate pune pe ganduri biologii. Se pare ca ceva se intampla cu ecosistemul – si nu un lucru pozitiv . In Golful Mexic a fost raportat de mai multe ori un „pod de meduze“ care aproape acopera luciul apei pana la orizont
  • in unele zone , bancuri plutitoare de meduze au infundat, blocat, oprit motoarele ambarcatiunilor
  • meduzele sunt recoltate si pentru ca din ele se extrage….minunatul colagen folosit in cosmetica dar si in medicina pentru un potential tratament al artritei reumatoide…..

Acum spre final, am citit undeva ca sarutul unei meduze maricele poate ucide. Adevarul o fi undeva pe la mijloc, nicidecum printre amaratele micute si gri de la Marea Neagra

3.Pisica de mare . Stingray.

Frumoasa. Atat de frumoasa, pe cat de neasteptat a fost sa vad una…..Nu am fost niciodata in acvarii si nici nu ma atrage ideea. Pisica „mea“ era un puiut de marimea unei placinte moldovensti 🙂 O „bluespotted“ eleganta , tinuta pentru care ar fi invidiat-o orice designer de renume

Daca pisica mea ar fi fost o femeie ar fi aratat asa


Dar pentru ca ea era un peste arata asa:


Pisicuta a venit aproape de tot catre mal. Intre noi nu era nici macar un metru, ne-am plimbat impreuna de-a lungul tarmului o ora si jumatate.Nici nu mi-am dat seama unde a trecut timpul, pe atat de fascinata eram de creatura care parea ca zboara prin apa si nicio clipa nu s-a ascuns in nisip desi se spune ca sunt animale timide. Pe panoul de la tarm pisicuta cea frumoasa sedea mandra in primul rand al „creaturilor periculoase care nu trebuie deranjate“. O astfel de vietate (numai ca muuuult mai mare si mai putin obisnuita cu strainii) l-a ucis pe Steve Irwin faimosul om de televiziune australian.

Am inteles ca in mod normal aceste animale nu ataca. Scria pe un site „de specialitate“ ca atunci cand doresti sa intrii in apa e suficient sa arunci cu pietricele sau sa tulburi usor apa – o eventuala pisica de mare ascunsa in nisip ar fugi. Ei bine, nici vorba. Dupa ce am sfarsit pimbarea, am vrut sa alung pisica romaneste de frumos. Am dat cu pietricele si am stropit-o cu apa in mod repetat. Ba chiar am amenintat-o ca arunc cu un slap dupa ea. Pisica nici nu s-a clintit, inota usor in jurul corii si apoi se flutura aparent voioasa spre piciorul meu indraznet. A plecat cand a vrut ea. Mi-am amintit ca, doar cu o zi in urma intrasem in apa pana la genunchi sa culeg pietre desi acolo nu era loc de scaldat. Daca o „calcam pe nervi“ uffff, nu mi-ar fi fost usor.

Cand sa plec, am vazut ca un grup de turisti aratau  spre un anumit loc in recif si chicoteau entuziasmati. Am alergat si eu acolo si-am apucat sa vad o fractiune de secunda replica matura a placintei moldovenesti- mama pisica, mare si involburata , cautandu-si copilul care nu invatase sa fuga de pietricele,

De ce un subiect despre pesti? Pentru ca de curand am vizionat ultimul documentar facut de Stewe Irwin (documentar pentru care a platit cu viata) Si m-am gandit ca asa ii aduc un mic elogiu personal. L-am admirat foarte mult



Reclame

10 comentarii (+add yours?)

  1. corina
    apr. 08, 2011 @ 07:28:16

    ahahahhahaha,e foarte fain scris articolul si te binedispune…Ma bucur ca l-am citit la prima ora:))Iti doresc o zi extraordinara.
    Cat despre Steve cred ca a trait 100 de vieti de-ale noastre pe pamant la cat suspans si aventura a avut parte..acum poate continua in alta parte????hmmm

    Răspunde

  2. Hapi. River_woman
    apr. 08, 2011 @ 07:54:08

    Cori, ma bucur ca ti-a placut.
    Steve spunea intr-un interviu ca lucrul pentru care doreste ca oamenii sa-si aminteasca de el este entuziasmul lui in preajma creaturilor pe care le iubea atat de mult 🙂 Da, sunt sigura ca povestea lui continua in alta parte……

    Răspunde

  3. corina
    apr. 09, 2011 @ 17:51:23

    Oare acum e k?:))

    Răspunde

  4. corina
    apr. 09, 2011 @ 17:53:53

    Ufff..am incercat sa-ti ascult sfatul cu logarea etc…dar tot nu-mi reuseste:))
    Asa ca pun deocamdata o sa las linku direct:))
    http://sooofasionable.blogspot.com/2011/04/russian-girl.html
    asa nu e bine?ahahahaha

    Răspunde

  5. cassiopea123
    iun. 17, 2011 @ 22:18:30

    Ai scris si despre meduze. Imi plac dar recunosc ca nu a fost mereu asa.
    Daca distrugi o veriga dintr-ul lant si cade lasand un gol…te mai miri ce s-a intamplat desi ai facut intentionat asta? Asa e si cu ecosistemul. Ai gresit undeva…el iti raspunde cu ce poate;)

    Răspunde

    • Hapi. River_woman
      nov. 11, 2011 @ 20:47:53

      Ce spui tu imi aminteste de un film…….Nu-mi amintesc titlul dar a fost fascinanta ideea
      Oamenii cu bani se puteau intoarce oarecum in timp…..sa viziteze un fel de parc national si sa vaneze dinozauri. Dar nu aveau voie sa schimbe nimic, sa rupa o floare
      Desigur ca unul face o greseala si trecutul se schimba…..cu implicatii pana in prezentul aventurierilor

      Răspunde

  6. Nice
    nov. 11, 2011 @ 19:28:32

    Viata marina e fascinanta, dar tu ai descris-o intr-o maniera placuta, amuzanta foc. O placere sa citesc articolul tau, Hapi. M-am cam intristat vizionand clipul… 😦

    Răspunde

  7. eumiealmeu
    iul. 01, 2012 @ 18:54:05

    adevărul este că ador viața din apă și studiez o posibilă întoarcere în Israel special pentru scufundările excepționale de acolo… adevărul este că nemo e drăgălaș, dar când te uiți la pisica de mare… ea e de-a dreptul încântătoare…

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: