Dragoste veșnică – până când pasiunea ne va despărți

Daca cred în dragoste la prima vedere ? La prima tastare?La primul click? Da. Asa cum cred ca e posibil sa faci infarct la 20 de ani în timp ce cumperi ciocolată Milka la reducere . Nu e musai sa treci în lumea dreptilor la 80 de ani cand ti s-au îngroșat arterele de la mezeluri.

Intr-un episod din Anatomia lui Gray , Meredith i-a spus lu sora-sa cand a gasit-o goala +n patul lui Karev ca dragostea ei trece prin vagin. Lexi s-a perpelit timp de un episod iar dupa ce-a schimbat vreo doua catetere si a mai facut niste ochi dulci si-a dat seama ca e posibil sa nu iubeasca tocmai cu miocardul. Si că, pana la urma si vaginul e un muschi de mare însemnătate, ce conteaza ca are si țesut conjunctival? Dragostea poate trece prin vagin, eventual stomac si daca mai e timp, ajunge si la inima

Am văzut în jurul meu multe telenovele în care, tot mai des soții tinere si (eventual)frumoase si-au părăsit consortul dupa ce-au călcat stramb. Pasul respectiv, în loc sa le pricinuiasca o entorsă care se poate trata la domiciliu, le-a cauzat ditamai fractura deschisa de sentimente, soldată cu acte de divort , partaj si custodie. Lucru care m-a facut sa ma gandesc ca e posibil ca unii barbati sa însele cu mai multa responsabilitate. Acestia s-au întors în cuib dupa ce i-a furnicat cate-o pasiune , s-au spovedit si s-au dus sa cumpere cartofi pentru pireu.

Sigur ca sunt cazuri în care o căsnicie nu mai functioneaza si atunci divortul e cel mai rentabil pact , mai ales pentru avocati.Dar exista casnicii care se destramă stupid si perechi care uita ca într-o viata de om te poti îndragosti cu partile mai moi de aproximativ 137 de ori .La 20 de ani nu poti deosebi dragostea de pasiune dar dupa 30?

Teoretic orice femeie casatorita si „îndragostita” de sotul ei poate face un crash pentru un alt purtator de penis. Si orice barbat care are inelarul ocupat îsi poate îndrepta alte degete catre epiderme mai fine. Si-n aceste conditii în care presa si societatea ne pun pe tava atatea funduri goale si sani siliconati , ar fi pacat ca jucatorii sa uite ca pasiunile au toate un singur numitor comun: sunt efemere. O burlăcie fără „pana cand moartea ne va desparti” îți întinde nelimitate posibilitati dar si riscuri. O casnicie întemeiată pe compleul de la Jolidon si pe hamleții Clavin Klein va rămane vesnică doar în arhivele judecatoriei de sector.

Ar fi minunat ca dragostea și pasiunea sa clocoteasca împreuna măcar 25 de ani. Din pacate , la un moment dat cel putin una dispare. Momentul ala e consemnat în revistele pentru femei la rubrica fukin-broken-hearts cu titluri de genul „îmi iubesc prietenul dar nu mă mai atrage”. Si „Imi iubesc soția dar nu o mai doresc”.

Dragostea eterna nu există. Iubirea principiala , respectul, valorile comune, visele împlinite, deznadejdea în doi, realizarile,renuntarile, umorul în cuplu si cauzele comune, piedicile, razvratirile,amicitia,greutatile, frustrarile,lupta si sentimentul de „ma pot baza pe tine”. Asta înseamnă Iubire. Casnicie. Viata în doi. Un compromis, nu un huzur care se întinde pe mai multe decenii. „Hoping for the best but expecting the worse“- versuri pe care unele cupluri le-au auzit doar în melodia de la Alpha Ville

Dragostea vesnica durează până muți canalul de pe Acasăăăăă sau pana la proba pasiunii . Proba la care nu rezista nici un act si nici un inel daca nu stii exact ce vrei sa faci cu viața ta si cu a celor față de care ai (i)responsabilități.

60 comentarii (+add yours?)

  1. blondeparadise
    feb. 27, 2012 @ 16:36:01

    „O casnicie întemeiată pe compleul de la Jolidon si pe hamleții Clavin Klein va rămane vesnică doar în arhivele judecatoriei de sector”- deci asta a fost MAXIMA!!!!!

    Răspunde

  2. Minoki
    feb. 27, 2012 @ 17:07:51

    Ca bine le mai zici, tu! Nu pot decat sa fiu de acord intru totu’ cu ce ai scris, darc cati dintre noi reusesc ca dupa 30 de ani , dupa ce se stinge pasiunea , sa ramana impreuna fara compromisuri, fara „de dragul copiilor”, fara „pentru ratele la casa” si altele care credem noi ca sunt motive „intemeiate „, care ne tin intr-o vesnica rutina in care dragostea , respectul, sunt lucruri demult apuse?

    Răspunde

    • Hapi. River_woman
      feb. 28, 2012 @ 13:46:24

      Nu cred ca cineva reuseste sa ramana intr-un cuplu fara sa faca compromisuri, fara sa inchida ochii la unele chestii, fara sa se perpeleasca din cand in cand rascolit de „alte dorinte” si fara sa se intrebe „oare fac bine”?
      Dar e un crez personal………

      Răspunde

      • crisuadi
        feb. 28, 2012 @ 14:49:19

        Tocmai , dar in acest caz vorbesti deja despre Casnicie . N-are nici o legatura cu iubirea si pasiunea . Vei spune ca de aceea te casatoresti , pentru ca iubesti .
        ? Casatoria nu e o urmare fireasca a iubirii . Urmarea fireasca a iubirii este moarte ei . Disparitia acestui ciclu .

      • Hapi. River_woman
        mart. 01, 2012 @ 09:50:07

        Nu vorbesc de casnicie neaparat. Ci de „a ramane in cuplu”. Hartia aceea nu are insemnatate pentru mine decat daca doresc sa am o (mai mare)siguranta financiara.
        Sorry, pragmatismul….:)

  3. romanianstampnews
    feb. 27, 2012 @ 18:39:39

    Căsătoria e un lucru complicat. E greu de desluşit toate cărăruile şi de luminat toate ascunzişurile. Nu există reţetă universal valabilă şi este un lucru pe care îl înţelegi doar dacă treci prin el. Că unii pricep mai greu cum stă treaba rezultă din existenţa şi numărul divorţurilor.
    Viaţa e şi ea complicată. E păcat să nu o trăieşti (că nu ştii când trece), dar şi mai păcat e să o laşi să treacă „de dragul…”, după cum spune Minoki. Aici e după cum se descurcă fiecare. Şi după cum te lasă miocardul şi/sau alţi muşchi, vorba ta. 😀

    Răspunde

    • Hapi. River_woman
      feb. 28, 2012 @ 13:47:13

      Adica trebuie sa faci din cand in cand „cum vor muschii tai” :)))

      Răspunde

      • romanianstampnews
        feb. 28, 2012 @ 17:59:13

        Aici e o problemă: viaţa e împărţită în „înainte” şi „după”. Eu zic că „după” trebuie să stai în banca ta, că nu te-a obligat nimeni să-ţi „împarţi” viaţa, ştiai ce te aşteaptă.

  4. Andra
    feb. 27, 2012 @ 18:48:44

    Eu una imi amintesc cu drag de tineretile mele cand orice sarut imi provoca fluturi in stomac :)). Stiu ca asta nu inseamna dragoste, dar cred ca orice poveste trebuie sa inceapa cu asa ceva. Ca ulterior intervine rutina… se pierde misterul… si suntem prea comozi in cuplu… asta e alta poveste. Pana la urma perechile puternice rezista la orice, iar cele slabe… se pierd la prima adiere de vant. Si dragostea e mai mult decat pasiunea pe care o simtim in primul moment…

    Răspunde

  5. Aliceee Traveler
    feb. 27, 2012 @ 19:09:02

    Oh da, asa imi ziceau si mie prietenii mei mai maturi, lasa nu te marita inca, asta e numai pasiune, mai asteapta o viata, 2 sa treci prin mai multe si sa te mariti atunci (evident fara specificatia daca o sa mai ai cu cine). Momentan nu am probleme cu pasiunea si restul, astept sa le experimentez, sau poate nu 🙂

    Răspunde

  6. genovevadans
    feb. 27, 2012 @ 19:27:48

    Era o replica intr-o piesa de teatru care mi-a placut, precum ca dragostea e ca un nou-nascut care, daca nu-l ingrijesti mereu si atent, moare… 🙂 Oricat de potrivit ai fi pt celalalt, oricata pasiune ai simti la inceput, daca nu te implici si nu lucrezi la constructia relatiei, care evolueaza si ea odata cu tine si celalalt, nicio dragoste nu dureaza.
    Ne place mai mult, e mai simplu sa primim, decat sa oferim si echilibrul dintre ‘a da’ si ‘a primi’ e ceea ce o (mai) prelungeste…

    Răspunde

    • Hapi. River_woman
      feb. 28, 2012 @ 13:50:49

      Ai dreptate Geno, singurul impediment ar fi ca intr-un cuplu, cei doi nu se sincronizeaza sau nu sesizeaza deodata cand e cazul sa dea un suflu nou relatiei sau sa se autoevalueze, sa vada pe ce drum pot merge impreuna si cat suporta fiecare

      Răspunde

  7. incaunipocrit
    feb. 27, 2012 @ 20:58:32

    Reblogged this on ATA MOTEK.

    Răspunde

  8. silvia
    feb. 27, 2012 @ 21:07:18

    Iti citesc mereu subiectele ce le expui.Cred sau sper ca poti sa scri un articol care ar putea sa ma readuca aici pe pamint.Tu vorbesti de dragoste ,eu de moarte.Acum 2 ani mi-a murit unicul baiat de 39 de ani.De atunci traiesc cu tranchilizante si antidepresive.Cum poate o mama sa mai traiasca cind unicul copil nu mai este.?El ma rugat sa-mi astept rindul si sa-mi ajut nepoti.Crede-ma ca seara in loc de Doamne iarta-ma ,spun iama.Dami un motiv sa mai traiesc.multumesc

    Răspunde

    • Hapi. River_woman
      feb. 28, 2012 @ 13:55:17

      Silvia, bine ai venit si ma bucur ca ai comentat -n-ai ramas doar la partea cu cititul.
      Ce sa spun, m-ai lasat masca. Cuvintele mele si sarcasmul meu nu pot alina o durere – mai ales durerea unei mame
      Ai nepoti din partea lui? Daca da, nu le vezi stralucirea in ochi, nu-l recunosti in ei pe baiatul tau, nu stii ca nimic nu se pierde ci totul se transforma?
      Silvia…..spune-mi un titlu. Despre ce ai vrea sa scriu?O sa incerc – expunandu-ti punctul meu de vedere asupra problemei care te macina
      Dumnezeu sa-l odihneasca pe fiul tau.

      Răspunde

    • Mélanie
      mart. 04, 2012 @ 20:07:28

      @Silvia… e cumplit, orice cuvinte sau comentarii sunt de prisos. Cunosc un caz similar recent, decedatul a lasat o vaduva de 35 ani si 3 copii minori. Parintii lui sunt devastati, literalmente, ei si sotia fiului sunt în faza de negare a mortii survenite brusc. NU exista tragedie si durere mai viscerala în viata decât pierderea unui copil. E normal, în firea lucrurilor sa ne plece-n neant parintii, bunicii înaintea noastra, NU copiii. Gânditi-va la clipele frumoase, placute petrecute cu fiul dvs, continuati sa vorbiti despre el si sa rezistati pentru familie, nepoti, cei care va iubesc si-i iubiti… Si-apoi, fiul dvs, în ciuda absentei fizice, va continua sa traiasca în inimile tuturor celor care l-au cunoscut, apreciat, iubit. Sigur nu doreste sa fiti trista. Sanatate, curaj, pace si seninatate!

      Răspunde

      • Hapi. River_woman
        mart. 05, 2012 @ 06:39:20

        Poate ca Silvia a trecut pe aici din intamplare si…n-o sa mai revina . Pacat.
        Ar fi destins-o din cand in cand prostiile mele…….

      • Mélanie
        mart. 05, 2012 @ 10:47:42

        @Hapi, nu stim… o astfel de pierdere nu se „vindeca” niciodata, chiar daca maturitatea-n credintza e profunda, decesul unui copil spulbera orice sperantza-n viata vesnica. Am doua vechi prietene – una în tara si una aici(venezueliana) care au pierdut un copil – ambii aveau sub 3 luni… desi au fiecare unu’ si doi copii(adulti în prezent), mi-au reconfirmat ca nu exista zi în care sa nu se gândeasca la cei plecati definitiv, datele lor de nastere si de deces vor fi ramas la fel de dureroase, rani deschise, imposibil de cicatrizat…
        ===
        Te rog sa-mi permiti sa adaug ghilimele la „prostii”… Danke-shukran!

      • Hapi. River_woman
        mart. 07, 2012 @ 19:06:20

        Ma faci sa rad cu danke sukaran 🙂

  9. Trackback: Love will be the gift you give yourself « genovevadans
  10. ovi
    feb. 28, 2012 @ 00:01:33

    sigur… cred in dragoste la prima vedere… chiar cred… dar asta nu inseamna, sa dau curs de implinire, la orice dragoate… ca… nu ar fi nici posibil, nici legal, nici moral ….
    dragostea… in umila-mi opinie… vine… fara sa bata la usa… si se instaleaza fara sa intrebe… nu o putem controla deloc… dar.. putem sa ne controlam modul cum ne raportam la ea… adica… o facem publica… sau o lasam ca sa ne chinuie sufletul, pana se m ai astampara, fara ca nimeni sa stie…
    Milka… se vinde si la reducere??? hmmm.. nu stiam… dar… oricum… am retinut… de teama infarctului… voi cumpara numai la pret intreg…
    dragoste vesnica… doar dumenzeu are… pentru ca el este vesnic…
    dragostea umana… se trasforma zilnic…
    depinde de noi, daca o crestem frumos.. sau o lasam in paragina…

    Răspunde

    • Hapi. River_woman
      feb. 28, 2012 @ 13:57:02

      Si eu cred ca numai Dumnezeu este cel fata de care vom simti odata acel concept necunoscut de……dragoste vesnica. Dragostea perfecta care te implineste, despre care vorbeste Sf apostol Pavel
      Ovi, la noi e Milka la reducere de multe ori mai ales dupa Paste si Craciun

      Răspunde

  11. SomeOne
    feb. 28, 2012 @ 05:40:46

    io cred ca exista dragoste reala, nu doar pasiune, si are ca fundament un sentiment de respect. Pasiunea care survine prin prisma respectului aduce alt simtamant . . . Cred . . .

    Răspunde

    • Hapi. River_woman
      feb. 28, 2012 @ 13:58:17

      Desigur ca „dragoste reala” exista.
      Chiar si un spirit ni se poate parea foarte real daca ni s-ar intampla sa il vedem 🙂 E genul acela de realitate care nu poate fi masurata sau validata de legile stiintei 🙂

      Răspunde

  12. nexya
    feb. 28, 2012 @ 06:33:14

    Eu cred in acele suflete pereche care se imbina perfect , care se iubesc la un alt nivel , acel nivel pe care putini ajung sa-l inteleaga , cand logica nu te mai ajuta sa intelegi ce este cu tine . Singura problema este ca uneori aceste suflete pereche se intalnesc prea tarziu si in altfel de conditii care nu le permit sa fie impreuna .

    Răspunde

  13. Mélanie
    feb. 28, 2012 @ 07:32:05

    Interesant, vast, imens, complex subiect, Hapi… 🙂

    Deja nimic nu-i vesnic si toti suntem relativi, deci trecatori, grabiti ori ba, pe-aceasta planeta. Se zice ca dragostea-pasiunea dureaza mult mai putin… Cum limba româna e bogata, exista doi termeni: iubire si dragoste. Iubirea initiala se „confunda” adesea cu afectiunea, iar daca-i reciproca, bazata pe încredere si respect, acel cuplu poate dura toata viata, pe când pasiunea risca sa fie doar „un foc de paie”… 🙂 Iata ce-am scris „pe vremuri”(sic!) despre a se “amoreza” sau a se îndragosti…

    Nu suntem programati genetic sa fim monogami, asta e adevarul stiintific, confirmat de medicii-sexologi si sociologii care au ajuns la concluzia respectiva pe baza unor observatii, comparatii, statistici stiintifice, de-a lungul anilor. Preconceptiile sociale au incetatenit ideea de monogamie la “homo sapiens”. Studiile recente arata ca dragostea-pasiunea rareori depaseste 3 ani, adica timpul necesar conceperii si cresterii unui copil pana merge pe picioarele lui, dupa care nu prea mai e nevoie de amandoi! Tot 3 ani dureaza pana cand cei 2 se cunosc bine sau isi dau arama pe fatza… 😀

    Odata ce partenerul nu mai are ce arata sau demonstra nou, interesant, intervine rutina, plictiseala. Dragostea poate fi definita ca perioada de cunoastere a celuilalt, cand “vapaia” arde! Daca exista respect reciproc si sentimentul datoriei pana la epuizarea gazului din lampa, atunci e posibil ca cei doi sa ramana impreuna in stilul britanic(sic!): el multumeste ca e “primit” de ea, iar ea îi multumeste pentru vizita lui… 😀 Dupa circa 3 ani, defectele sunt din ce in ce mai evidente, mai vizibile, mai enervante si orice persoana de sex opus devine mai interesanta… 😉 In codul nostru genetic suntem programati sa ne “inmultim”(LOL!), iar monogamia franeaza nitzel menirea noastra initiala. O dovada e si faptul ca “activitatea”(acuplarea sexuala!) ce are ca finalitate perpetuarea speciei ne da cele mai placute senzatii si-apoi, sa fim lucizi si realisti: a face amor=viata-însasi, iar acele secunde de extaz sunt considerate “la petite mort”… 🙂

    Suntem în primul rând mamifere superioare, dar foarte putine specii au drept caracteristica monogamia, dintre ele doar lupul, in rest, masculul îsi depune samântza unde gaseste”gazda”, iar femela creste puiul! Homo sapiens a evoluat la nivel intelectual, si-a creat un cod de comportament in cadrul speciei, insa codul nostru genetic NU s-a modificat, va fi ramas identic. Se pare ca tot mai multi membri ai speciei umane decid ca au doar o viata si trebuie traita la maximum, luand decizii contrare uzantelor si constrangerilor sociale. Nu numai americanii au cam marginalizat ideea de familie cu mama si tata, unul e suficient. Cum zicea un personaj dintr-un film de Caranfil:”viata e complexa si are multe aspecte. Sa inteleg ca esti mama singura? Ai nimerit masculul gresit pentru tine.” 😀

    N.B. NU sunt adepta poligamiei, consider ca fiecare e liber(a) sa faca ce vrea cu viata si corpul lui/ei, am zis… 🙂

    Răspunde

    • ionela
      feb. 28, 2012 @ 08:15:12

      total de acord cu Melanie si inclusiv cu tine Hapi.
      oricum cred c ane indreptam vertiginos spre acel gen de relatii, cand de fapt monogamia va fi doar o amintire. nu stiu daca vom prinde noi acele zile, caci e nevoie de ceva trecere a anilor pentru a ne schimba mentalitatile, dar e clar ca fiecare in subcontientul lui si nu numai si-ar dori o viata efervescenta..

      Răspunde

    • Hapi. River_woman
      feb. 28, 2012 @ 14:00:21

      Melanie, iti multumesc pentru comentariul elaborat si nu pot sa spun decat ca sunt intru totul de acord cu tine
      Cred c-am citit aceleasi studii si vedem dragostea in aceleasi culori 🙂

      Răspunde

  14. Mihaela
    feb. 28, 2012 @ 09:49:53

    Cred ca din toate, acesta este articolul meu preferat de pe blogul tau. Pentru ca mi-a mers direct la suflet. Sunt total de acord cu tot ce ai zis. Nici nu mai am ce zice, ce completa.
    Si nu stiu, parca mi-ai explicat ceva ce nu puteam intelege pana de curand.

    Răspunde

    • Hapi. River_woman
      feb. 28, 2012 @ 14:03:40

      Mihaela, iti multumesc pentru apreciere. Stiu ca par uneori o papusa fara suflet dar nu sunt in viata de zi cu zi 🙂 Vad lucrurile si oamenii cu rele si cu bune, la fel ma vad si pe mine. Sunt ferm convinsa ca scriu mai bine si mai corect decat traiesc :))
      Dar incerc sa fiu fair-play cu cei pe care ii intalnesc in lumea reala si in virtual. Unele adevaruri nu ne plac, dar ele exista si sunt acolo chiar daca noi inchidem ochii si trecem pe langa ele.

      Răspunde

      • Mihaela
        feb. 29, 2012 @ 09:17:27

        Asa este, unele adevaruri nu ne plac, dar trebuie sa invatam sa fim intelepti si sa facem alegerile corecte pentru viata noastra. Nu sa fim rasfatati, nu sa fim impulsivi, ci sa gandim cu adevarat.
        Deci eu cred ca imi printez articolul asta, vreau sa-l mai citesc din cand in cand. 🙂 Nu mi se intampla de multe ori sa recitesc articole, chiar mi-a placut mult.

      • Hapi. River_woman
        mart. 01, 2012 @ 09:51:30

        Sarumana 🙂

  15. redsky2010
    feb. 28, 2012 @ 10:14:12

    e greu sau aproape imposibil sa evoluezi impreuna cu cineva, in acelasi ritm si sens. celor care le merge de multi ani, tot respectul! celor care s-au prins ca merg intr-o directie gresita si au schimbat macazul, reusind sa reconstruiasca, felicitari!
    pana la urma indiferent cat ne straduim viata ne ofera surprize pe care nu le poti anticipa. important e sa gasesti o cale sa mergi inainte, sa-ti gasesti in rost, sa nu te lasi doborat si sa nu te agati cu disperare de cineva anume. fericirea nu incepe si nu se termina cu nimeni. se poate condimenta, desigur, dar nimeni n-a murit daca a mancat un pic nesarat!

    Răspunde

  16. yousef59
    feb. 28, 2012 @ 12:20:22

    Răspunde

  17. Hapi. River_woman
    feb. 28, 2012 @ 14:05:34

    Tot respectul pentru dl doctor 🙂

    Răspunde

  18. crisuadi
    feb. 28, 2012 @ 14:36:08

    De obicei iti citesc postul cu tot cu comentarii , dar de data asta , subiectul fiind foarte interesant si incitant comentez fara sa mai citesc com.
    E peste putinta mea de a intelege o lume intreaga pentru care , notiuni ca iubire , dragoste , casnicie se amesteca atat de confuz !
    Exista iubire , pasiune , sex si casnicie ! Doua sunt reactii chimice si mai raman doua , dintre care una este extaz si cealalta agonie .
    De ce trebuie sa amestecam iubirea , pasiunea cu casnicia ?
    Casnicia este un contract , care , se crede (eu , nu! ) , e bine sa intervina dupa ce un cuplu consuma deja frumusetile iubirii , sexului . Ei spun ca daca s-au placut si s-au inteles bine la pat si s-au si indragostit , ce mai! , hai sa ne casatorim .
    Gresit , ar trebui sa astepte cel putin sapte ani , apoi , daca mai vor se pot casatori. Casatoria e ultimul refugiu inaintea menopauzei sau a andropauzei !
    Monogamismul se dovedeste perfid pentru natura omului . Monogamismul este inadegvat omului.
    Ciao-ciao ! 🙂
    Am trecut prin tot , am vazut cupluri multe esuate si stiu despre ce vorbesc si nu , nu sint nici frustrat din cauza acestei teme si nici nu urasc femeile !

    Răspunde

  19. crisuadi
    feb. 28, 2012 @ 14:42:49

    Da , dar exista si cupluri fericite , vor sari alte comentarii , tu spui asta pentru ca ai trecut printr-o experienta nefericita…etc. Da , toata lumea trece , sint sigur , si apoi isi revin . Ha , nu-mi trebuie ! Si da , exista cupluri fericite tocmai pentru a intari regula ca exceptii . 🙂
    Haios subiectul , imi place la nebunie ! ! 🙂

    Răspunde

  20. Nice
    feb. 28, 2012 @ 16:44:20

    Din pacate(sau din fericire) nu am avut o relatie atat de indelungata care sa-mi permita sa experimentez sentimentul de dupa incetarea pasiunii.
    Ai abordat un subiect pe care nu-l pot comenta din proprie experienta. Nu sunt casatorita, asa ca nu pot spune ce e iubirea. 🙂
    In general nu vorbesc in necunostinta de cauza.

    Răspunde

  21. buceginatura2000
    feb. 28, 2012 @ 19:20:09

    Fara compromisuri, mici evident, nu din acelea :)), o relatie nu tine…nu vreau sa ma exprim desi ma apropii de 10 ani…mi-a placut in schimb aceea exprimare: „Acestia s-au întors în cuib dupa ce i-a furnicat cate-o pasiune , s-au spovedit si s-au dus sa cumpere cartofi pentru pireu”. Sa fie chiar asa?? :)) Este sublima exprimarea :)))

    Răspunde

  22. Trackback: La multi ani | Tudor
  23. deea
    mart. 01, 2012 @ 17:02:55

    Eu cred ca iubirea nu moare niciodata:D

    Sa ai o primavara frumoasa, Hapi!

    Răspunde

  24. Cristina N.
    mart. 04, 2012 @ 06:54:57

    Draga mea…esti mortala! „Acestia s-au întors în cuib dupa ce i-a furnicat cate-o pasiune , s-au spovedit si s-au dus sa cumpere cartofi pentru pireu.” :)))))))))))))))
    LOL
    Ce sa mai comentez…stii exact ce inseamna „o caznicie” = „sa te caznesti” – asa ne-a spus noua soacra-mea cu o zi inainte sa ne casatorim (mie si consortului).
    Si chiar si acum, dupa ceva ani de cazna, tot ne prapadim de ras cand ne aducem aminte 🙂

    Răspunde

  25. eumiealmeu
    mart. 06, 2012 @ 16:55:18

    mi-a plăcut gândul acela care spune… căsătorește-te cu un om cu care îți place să vorbești… cu trecerea anilor va fi singura abilitate care vă mai rămâne…
    unii se căsătoresc doar cu părul cuiva, ori cu părți anatomice din corpul cuiva. ca să nu mai vorbim despre cei care aleargă după banii cuiva. am intrat pe fb și am descoperit ce s-a ales din superbii juni ai tinereții mele… nica!
    la intalnirea de 20 de ani de la terminarea liceului, sotul meu a participat si a fost revelatia intalnirii… era urat atunci, neinsemnat, cu strabism, lungan si slab, timid si fara veleitati de discoman… acum era cel mai prezentabil barbat si toate fetele se pocneau peste cap ca nu au avut ochi sa vada in el ceea ce putea sa devina…
    dar pentru a ajunge la aceasta concluzie trebuie sa fii sanatoasa la cap, ahormonală (maică, ce cuvânt am inventat!) sau profet! pentru că în mod normal acționăm cam ca sora doctoriței, doctoriță și ea… 🙂
    eu cred că e necesară chimia, într-o relație, dar mai cred și că trebuie să existe aceleași idealuri și valori între cei doi, pentru că am consiliat o groază de fete căsătorite cu derbedei, găsiți prin baruri sau prin alte cocini, iar ele erau niște pure și niște delicate… ce-a fost în capul lor când au făcut pe samaritencele, nu știu, dar nu prea cred că a judecat capul în spusul lui Da, ci alte zone; cu timpul, însă, chiar dacă n-a făcut alegerea capul, el săracul… trage…
    a, dar să nu uit un exemplu celebru: oana sarbu când în antichități, pe când eram eu jună și ea cu vreo 2 ani mai mare decât mine, afirma că ea nu are imbolduri adolescentine, că judecă și e rațională și … s-a căsătorit cu … fostul, de logică ce era. pentru ca acum să dea în boala iubirii; așa că mai bine te fandosești și iubești pătimaș pe la 15/25 de ani și apoi îți trece și te maturizezi, decât să te apuce prea târziu și să uimești o țară întreagă că nu mai ești principială…
    pot să-mi dau și doctoratul cu așa o disertație… 🙂
    să ai o primăvară frumoasă, ca ora pe care mi-o faci când te citesc.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: