Poezie ilustra(tă)

Pe cand luna se așază iară soarele apune
Eu te-am întalnit pe tine, pe-o manea de-a lu Minune
Eram tineri, aveam vise….tu erai frumos cu spume


Cand mi-ai dat o pupă dulce drept dovadă de iubire
Mi-ai îndeplinit dorinta , si-am stiut ce vreau în viață:
Sa trăiesc la manăstire

Aveam douăzeci de ani, ne-a unit acelasi vis
Cel putin asa credeam
Pana când mi l-ai descris……

De-așa vremi ne-învrednicisem ca eu nu te-as fi schimbat
Nici că am băgat de seama cu cat stil m-ai înselat
cand te-am prins în seara aceea agățat cu „psihologa „
Si camasa descheiata mi-ai jurat că faceti yoga

Dar trecutul nu conteaza?Recitand ce a fost bine
M-ai rugat sa-ti dau o sansa, te-ai uitat duios la mine

Ce cuvinte, ce ofertă…ca si cum n-a fost nimica
dar decat sa stau cu tine, preferam sa frec pisica

Dragi bondari si bondărele,
Pozele sunt ale mele

Inspiratia-a venit
De la primul meu iubit
Vremea cand credeam în prinți
Cu ochi negri si cuminti